Parohia Sf. Nicolae - Amaradia(Belivacă)

 

Amplasare

Ansamblul monument istoric Sf. Nicolae Belivacă, compus din biserică (1794), turn de intrare (1870) şi cruce de piatră (1800), se află situat în partea de nord a municipiului Craiova, pe strada Amaradia, nr. 15-17, între două mari cartiere ale urbei: Brazda lui Novac şi George Enescu.

Prezentare generală

Biserica Belivacă este considerată de specialişti un monument de referinţă pentru arta bisericească din Ţara Românească, de factură post-brâncovenească, din secolul al XVIII-lea.

Ea a fost temeluită într-o societate în care suflul noului încerca să-şi facă loc printre vechile mentalităţi, practici şi obiceiuri autohtone. Captivă, încă, sistemului de relaţii feudale de tip otoman, societatea românească primea, uşor, infuzia evoluţiei spre modernizare în plan cultural, în gândire, în mentalităţi şi, evident, în artă.

Această biserică este reprezentativă pentru societatea, aflată în plină metamorfoză, a acelei epoci. În ea s-au înglobat toate elementele specifice artei de tranziţie a secolului al XVIII-lea, în care noul dialoghează cu vechiul, tradiţionalul primeşte elemente noi, împrumutate din alte spaţii culturale, devenite accesibile reprezentanţilor timpului – negustorii şi micii întreprinzători cu stare, aflaţi în plin proces de emancipare culturală.

Un astfel de reprezentant al epocii, în zona Olteniei, a fost şi Hristea Belivacă, mare negustor de vite, care făcea negoţ cu produse animaliere nu numai în această regiune, ci şi în Banat, Ardeal şi Viena. Cu siguranţă că în lungile sale călătorii de afaceri în Apus, a intrat în contact cu arta specifică acelor spaţii culturale şi a încercat să transpună în operă, la ctitoria sa, atât cât tradiţia autohtonă îi permitea, elemente care l-au impresionat acolo.

Aşa se explică prezenţa pe frontispiciul bisericii a celor doi Arhangheli, Mihail şi Gavriil, realizaţi în basorelief pictat, care nu se mai regăsesc pe nici o altă biserică ortodoxă din ţara noastră. Arborele lui Iesei, alcătuit în stuc acoperit cu foiţă de aur, pe catapeteasmă, este, de asemenea, de factură barocă. Doamnele din familiile ctitorilor, pictate pe pereţii pronaosului, sunt îmbrăcate în mod diferit: cele mai în vârstă – în straie tradiţionale, cu broboadă pe cap, iar cele mai tinere – după moda apuseană, cu căciuliţe îmblănite, decolteu şi coliere la gât.



Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Regional
și cofinanțat de Uniunea Europeană
prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Vizite incepand cu data de 14 martie 2011